Screeningul competențelor sociale la copilul preșcolar

Abilitățile sociale se formează devreme și joacă un rol esențial în modul în care copilul interacționează cu ceilalți, se integrează în grup și face față cerințelor vieții de zi cu zi. De la primele jocuri în paralel până la cooperare, negociere și empatie, copilul învață constant cum să fie „împreună cu ceilalți”.

Screeningul competențelor sociale permite părinților să înțeleagă mai clar nivelul de maturizare socială al copilului și să afle dacă există dificultăți care pot afecta adaptarea la grădiniță, la școală sau în cercul de prieteni.

Ce înseamnă competențele sociale?

Competențele sociale includ:

  • inițierea și menținerea interacțiunilor cu alți copii;
  • urmarea regulilor de joc și a convențiilor sociale;
  • abilitatea de a coopera și de a rezolva conflicte;
  • adaptarea comportamentului în funcție de contextul social;
  • manifestarea empatiei și a interesului față de ceilalți;
  • toleranța la frustrare în relațiile sociale.

Un copil cu bune abilități sociale are mai multe șanse să se integreze ușor în colectiv, să dezvolte prietenii și să se simtă în siguranță în grup.

Cum se desfășoară screeningul?

Evaluarea este adaptată pe trei categorii de vârstă: 3–4 ani, 4–5 ani și 5–7 ani. Părinții completează un chestionar privind comportamentele sociale observate acasă și în interacțiunile informale, iar când este posibil, se adaugă perspectiva educatorului, care observă comportamentele sociale în cadrul colectiv.

La 3–4 ani, copilul este încă egocentric, joacă în paralel cu alți copii, dar poate manifesta interes pentru prezența lor și iniția ocazional interacțiuni.

Între 4–5 ani, apar primele forme de cooperare, negociere, împărțire a resurselor și înțelegere a regulilor de grup.

În perioada 5–7 ani, copilul își dezvoltă empatia, capacitatea de a construi relații stabile, de a rezolva conflicte verbal și de a-și adapta comportamentul în funcție de normele sociale.

Ce semnale pot sugera o dificultate în dezvoltarea socială?

  • Lipsa inițiativei de a interacționa cu alți copii;
  • Joacă solitară prelungită, evitarea contactului social;
  • Dificultate de a coopera, de a respecta reguli sau de a aștepta rândul;
  • Agresivitate frecventă sau lipsă de reacție la provocări sociale;
  • Lipsa empatiei sau neînțelegerea reacțiilor celorlalți.

Aceste comportamente pot indica întârzieri în dezvoltarea abilităților sociale, dificultăți de adaptare sau, în unele cazuri, pot ridica suspiciuni de tulburări de comunicare socială sau TSA.

Ce urmează după screening?

După interpretarea chestionarului, vom discuta despre nivelul de dezvoltare socială al copilului tău, punctele sale forte și aspectele care pot necesita sprijin. În funcție de profil, pot face recomandări precum:

  • activități ghidate de joc în grup, jocuri simbolice sau de rol acasă;
  • expunerea graduală la contexte sociale variate (cluburi, activități de grup);
  • sprijin educațional în colaborare cu cadrele didactice;
  • evaluare psihologică clinică suplimentară, dacă apar semnale de avertizare.

Scopul este de a sprijini copilul să-și dezvolte competențele sociale în ritmul propriu, fără presiune, dar cu ghidaj corect.

De ce este important screeningul social?

- Pentru că abilitățile sociale influențează profund adaptarea la grădiniță și școală.
- Pentru că problemele sociale pot fi confundate cu “obraznicia”, “timiditatea” sau “neatenția”, când de fapt exprimă nevoi mai profunde.
- Pentru că relațiile sănătoase cu ceilalți contribuie la dezvoltarea stimei de sine și a echilibrului emoțional.
- Pentru că părinții pot învăța cum să încurajeze în mod natural socializarea copilului.

Întrebări frecvente despre screeningul social

Este o problemă dacă copilul preferă să se joace singur?
Nu neapărat. Dar dacă această preferință este rigidă și însoțită de evitarea constantă a altor copii, poate indica o dificultate de integrare socială.

Ce înseamnă “empatie” la vârsta preșcolară?
Empatia începe prin a observa reacțiile celorlalți și a răspunde afectiv la ele. De exemplu, un copil de 5 ani care oferă o jucărie unui coleg trist își manifestă empatia.

Dacă educatorul nu observă nicio problemă, mai are rost screeningul?
Da. Comportamentele copilului pot fi foarte diferite acasă față de grădiniță. O evaluare completă ia în considerare ambele perspective.

Este screeningul un test?
Nu. Nu există “note” sau “rezultate bune sau rele”. Screeningul oferă o imagine obiectivă asupra nivelului de dezvoltare socială.

Dacă ai observat dificultăți în relațiile copilului cu alți copii, lipsă de interes pentru joc în grup sau comportamente sociale care te îngrijorează, screeningul este un pas esențial pentru înțelegerea acestor manifestări.

Scroll to Top