Mișcarea este limbajul primar al copilului. Prin corpul său, copilul explorează, comunică, se exprimă și învață. Competențele motrice – fie ele grosiere (alergat, sărit, echilibru) sau fine (decupat, desenat, scris) – sunt esențiale nu doar pentru activitatea fizică, ci și pentru dezvoltarea cognitivă, socială și emoțională.
Screeningul competențelor motrice oferă o imagine detaliată asupra modului în care copilul își folosește corpul în activitățile de zi cu zi și în contexte educaționale, ajutând părinții să observe posibile întârzieri sau particularități în dezvoltarea neuromotorie.
Ce înseamnă competențele motrice?
Competențele motrice se referă la:
- motricitatea grosieră: coordonare generală, echilibru, control postural, sărituri, alergare, urcat-coborât scări etc.;
- motricitatea fină: manipularea obiectelor mici, trasarea de linii sau forme, înșiratul mărgelelor, decupatul, folosirea tacâmurilor, ținerea corectă a instrumentelor de scris;
- coordonarea mână–ochi: integrarea informațiilor vizuale cu mișcarea (ex. prinderea mingii, trasarea unei linii într-un contur);
- orientarea spațială și organizarea corporală.
Dezvoltarea acestor abilități este strâns legată de maturizarea sistemului nervos și are un impact direct asupra capacității copilului de a învăța și a se adapta.
Cum se desfășoară screeningul?
Screeningul este adaptat pe trei niveluri de vârstă: 3–4 ani, 4–5 ani și 5–7 ani. Evaluarea se bazează pe chestionare standardizate completate de părinți, iar atunci când este posibil, și de cadrele didactice, care observă copilul în contexte de grup, mișcare dirijată și activități creative.
La 3–4 ani, copilul începe să-și stabilizeze mersul, poate urca și coborî scări, aruncă și prinde obiecte mari și încearcă să folosească creionul sau lingura cu o mână dominantă.
Între 4–5 ani, mișcările devin mai controlate, copilul poate desena forme simple, decupează contururi și își coordonează mișcările cu mai multă precizie.
La 5–7 ani, motricitatea se rafinează vizibil: copilul este capabil să scrie litere, să decupeze cu acuratețe, să îndeplinească sarcini fizice mai complexe și să participe cu succes la jocuri de echipă sau activități sportive ușoare.
Ce semnale pot sugera o dificultate motrică?
- Împiedicări frecvente, lipsa echilibrului, nesiguranță în mișcare;
- Refuzul activităților care implică mișcare (sărit, alergat, cățărat);
- Probleme evidente de coordonare mână–ochi (prinde greu mingea, colorează în afara conturului);
- Dificultăți în folosirea obiectelor mici (nasturi, creioane, tacâmuri);
- Oboseală rapidă în sarcini motorii sau refuzul de a le repeta.
Aceste semnale pot indica un ritm mai lent al dezvoltării neuromotorii sau pot fi expresia unor dificultăți senzorio-motorii mai ample, care merită explorate.
Ce se întâmplă după screening?
În urma analizei chestionarelor, discutăm despre nivelul actual de dezvoltare motrică a copilului. În funcție de nevoile identificate, pot face recomandări precum:
- exerciții motrice și jocuri adaptate vârstei, de făcut acasă;
- includerea copilului în activități care stimulează controlul corporal (dans, arte plastice, sporturi ușoare);
- colaborarea cu educatorul pentru adaptarea cerințelor motrice;
- trimitere pentru evaluare psihomotrică sau integrare senzorială, în cazurile în care sunt semnale de avertizare.
Scopul nu este performanța, ci progresul firesc, susținut și echilibrat, în ritmul propriu al copilului.
De ce este important screeningul motric?
🔹 Pentru că mișcarea susține învățarea și dezvoltarea creierului.
🔹 Pentru că abilitățile motrice influențează încrederea în sine și relaționarea cu ceilalți.
🔹 Pentru că dificultățile motrice pot fi surse ascunse de frustrare sau evitare.
🔹 Pentru că o intervenție timpurie este simplă și eficientă în cele mai multe cazuri.
Întrebări frecvente despre screeningul motric
E normal ca un copil de 4 ani să nu țină bine creionul?
Da, până la un punct. Însă dacă priza nu se îmbunătățește în timp sau copilul evită activitățile grafice, este indicat să verificăm și alte componente ale motricității fine.
Ce pot face acasă pentru a-l ajuta?
Îți voi oferi o listă de activități adaptate nivelului copilului tău, după interpretarea screeningului. În general, jocurile care implică decupat, modelat, trasat, construit sunt excelente.
Refuză jocurile care implică alergat. E un semnal de alarmă?
Poate fi. Refuzul poate ascunde disconfort fizic, nesiguranță motorie sau frică de eșec. Merită investigat cu delicatețe.
Este screeningul un substitut pentru kinetoterapie?
Nu. Screeningul are rol de triere. Dacă sunt identificate dificultăți semnificative, pot recomanda evaluări suplimentare la specialiști în motricitate sau integrare senzorială.