Fundamentul intervenției timpurii și al adaptării educaționale
Între 3 și 7 ani, copilul traversează una dintre cele mai accelerate etape de dezvoltare, în care se structurează bazele cognitive, emoționale, sociale și adaptative necesare integrării școlare și sociale de mai târziu. În această perioadă critică, orice întârziere sau deviere subtilă de la parcursul așteptat poate influența negativ traseul copilului. Din acest motiv, evaluarea periodică prin screening este esențială – nu doar ca mijloc de detecție timpurie, ci și ca instrument de orientare educațională și terapeutică.
În cadrul cabinetului meu, ca psiholog clinician cu experiență în lucrul cu copiii preșcolari, ofer un pachet extins de screening-uri dezvoltate pentru a surprinde fiecare dimensiune importantă a dezvoltării între 3 și 7 ani. Evaluarea se face diferențiat, în funcție de vârsta copilului (3–4 ani, 4–5 ani, 5–7 ani) și implică atât informații oferite de părinte, cât și observațiile educatorului, atunci când este posibil. Această abordare mixtă permite o înțelegere mai fidelă a profilului copilului în contexte variate.
Competențele cognitive
Acestea sunt evaluate pornind de la răspunsurile părinților privind comportamentele de acasă și, dacă este cazul, de la observațiile educatorilor. La vârstele mici (3–4 ani), accentul cade pe înțelegerea conceptelor primare – culori, forme, spațialitate. Pe măsură ce copilul crește, se explorează capacitatea de a urmări instrucțiuni, de a face raționamente simple și de a susține atenția. În intervalul 5–7 ani, screening-ul evidențiază abilitățile esențiale pentru școlaritate: gândirea logică, autoreglarea cognitivă și învățarea prin relaționare de idei.
Competențele emoționale
Screening-ul emoțional explorează gradul de conștientizare și exprimare a emoțiilor, toleranța la frustrare, reacțiile la schimbări și capacitatea de autoreglare afectivă. Ca psiholog clinician, analizez datele oferite de părinte și educator pentru a contura un tablou clar al maturizării emoționale – de la reacțiile impulsive caracteristice copilului de 3 ani, până la primele strategii funcționale de coping observabile în jurul vârstei de 6–7 ani.
Competențele sociale
Această dimensiune urmărește modul în care copilul se raportează la ceilalți: inițierea și menținerea interacțiunilor, cooperarea, empatia și respectarea convențiilor sociale. Datele colectate reflectă comportamentele observate atât în mediul familial, cât și în cadrul colectiv (dacă este disponibilă implicarea educatorului). Screening-ul este util și în procesul de diagnostic diferențial pentru tulburările de comunicare socială sau pentru identificarea unor semne precoce din spectrul autist.
Competențele motrice
Coordonarea motorie este analizată atât la nivel grosier (mers, sărit, echilibru), cât și fin (manipulare, trasare, decupare). Ca parte a screening-ului, în funcție de vârstă, evaluez progresul motric al copilului pe baza observațiilor zilnice făcute de părinți și de cadrele educaționale. Aceste informații sunt relevante nu doar pentru estimarea dezvoltării neuromotorii, ci și pentru identificarea unor posibile dificultăți de integrare senzorială sau tulburări de dezvoltare motorie.
Autonomia personală
Autonomia este investigată prin comportamentele copilului în contexte de autoîngrijire, organizare și asumare de sarcini zilnice. Părinții oferă o perspectivă directă asupra gradului de independență în activități precum hrănitul, igiena, îmbrăcatul, iar educatorii pot observa cum se manifestă aceste abilități în cadrul grădiniței. Această dimensiune este esențială pentru formularea unor concluzii privind nivelul de funcționare adaptativă generală.
Prerechizitele școlarizării
În funcție de nivelul de vârstă, screening-ul urmărește interesul copilului pentru învățare, capacitatea de a urma reguli, de a finaliza sarcini, de a participa la activități structurate și de a manifesta autoreglare în contexte educaționale. Sunt evaluate inclusiv comportamentele pre-academice, cum ar fi familiarizarea cu literele, cifrele, urmărirea de secvențe și înțelegerea cerințelor – aspecte esențiale pentru pregătirea unei tranziții armonioase către școală.
De ce recomand screening-ul părinților?
Evaluarea periodică a dezvoltării copilului prin screening oferă o serie de avantaje clare:
- permite depistarea timpurie a riscurilor de întârziere sau de dezvoltare atipică;
- susține o înțelegere detaliată a punctelor forte și a ariilor vulnerabile ale copilului;
- fundamentează intervențiile educaționale și terapeutice personalizate;
- ghidează părintele în luarea deciziilor privind activitățile de stimulare sau nevoia de evaluări suplimentare.
Este important de reținut că screening-ul nu are valoare diagnostică, dar poate semnala necesitatea unei evaluări clinice complexe, pe care o realizez în cadrul cabinetului, în funcție de contextul fiecărui caz.
Ce urmează după screening?
După completarea chestionarelor de către părinte și/sau educator, analizez în detaliu rezultatele și formulez un profil al dezvoltării copilului. Acesta este discutat împreună cu părintele, oferind recomandări clare: fie pentru stimulare specifică, fie pentru aprofundarea evaluării în cazul unor semnale de alarmă. Ori de câte ori este cazul, ofer și sprijin în direcționarea copilului către forme de intervenție adecvată – fie în plan terapeutic, fie educațional.
Un screening de dezvoltare nu înseamnă doar măsurare, ci și prevenție.
Este o invitație la cunoaștere profundă a propriului copil și la intervenție eficientă, exact acolo unde este nevoie.