Dezvoltarea emoțională reprezintă o fundație esențială pentru echilibrul interior al copilului și pentru adaptarea sa în contexte sociale sau educaționale. Capacitatea de a identifica, exprima și regla emoțiile influențează modul în care copilul se comportă, interacționează, se raportează la sine și la ceilalți.
În cadrul cabinetului, screeningul emoțional este un instrument prin care părinții (și, opțional, educatorii) pot aduce în atenție manifestări emoționale frecvente sau preocupante. Prin analizarea acestor răspunsuri, pot oferi o interpretare profesionistă a nivelului de dezvoltare afectivă a copilului – un pas important pentru prevenție și sprijin adecvat.
Ce înseamnă competențele emoționale?
Competențele emoționale includ:
- recunoașterea emoțiilor proprii și ale celorlalți;
- exprimarea adecvată a emoțiilor;
- reglarea emoțională (capacitatea de a se calma, de a face față frustrării sau schimbărilor);
- toleranța la disconfort;
- manifestarea unor reacții emoționale adecvate contextului;
- empatia emergentă.
Aceste abilități nu se dezvoltă de la sine. Ele sunt modelate de interacțiunile cu adulții și de experiențele copilului. Prin urmare, părinții sunt o sursă esențială de observații pentru screening.
Cum se desfășoară screeningul?
Screeningul este structurat pe trei grupe de vârstă: 3–4 ani, 4–5 ani și 5–7 ani. Se bazează pe chestionare completate de părinți, iar când este posibil, se solicită și perspectiva educatorilor.
Ca psiholog clinician, analizez răspunsurile în funcție de etapele dezvoltării emoționale a copilului, comparându-le cu reperele tipice de vârstă.
La 3–4 ani, copilul experimentează frecvent emoții intense, iar capacitatea de reglare este limitată. Crizele de furie, refuzul, frustrarea în fața interdicțiilor sunt frecvente, dar trebuie înțelese în contextul nivelului de dezvoltare.
Între 4–5 ani, copilul începe să-și recunoască mai clar emoțiile și să aibă un început de control emoțional – de exemplu, își poate exprima supărarea verbal sau poate amâna o reacție impulsivă.
La 5–7 ani, apar progrese semnificative în reglarea afectivă: copilul devine mai empatic, își exprimă emoțiile mai clar și reușește să identifice sursa unei trăiri – aspecte esențiale pentru integrarea în mediul școlar.
Ce semnale pot sugera o dificultate emoțională?
- Reacții exagerate (furie, plâns, retragere) în fața unor situații banale;
- Dificultate de a se liniști fără ajutorul adultului;
- Frustrare intensă în fața eșecului sau a așteptării;
- Lipsa exprimării emoțiilor sau exprimare rigidă, stereotipă;
- Teamă excesivă în contexte obișnuite;
- Evitarea situațiilor sociale din cauza anxietății.
Aceste comportamente pot avea cauze multiple, dar nu ar trebui ignorate. Screeningul emoțional este un prim pas în explorarea acestor manifestări.
Ce se întâmplă după screening?
După interpretarea rezultatelor, discutăm împreună despre gradul de maturitate emoțională al copilului. În funcție de răspunsurile analizate, pot recomanda:
- jocuri și activități de dezvoltare emoțională acasă;
- integrarea copilului în contexte de socializare ghidată;
- susținerea răspunsului emoțional în familie (coaching parental);
- consiliere psihologică sau psihoterapie copil–părinte, dacă este necesar.
Scopul nu este să “corectăm” copilul, ci să-l înțelegem mai bine și să-l sprijinim să-și gestioneze lumea interioară.
De ce este important screeningul emoțional?
- Pentru că reglarea emoțională influențează comportamentul și relațiile.
- Pentru că un copil echilibrat emoțional va învăța și se va adapta mai ușor.
- Pentru că problemele emoționale nerezolvate pot deveni mai dificile în școală sau adolescență.
- Pentru că părinții au nevoie de repere clare pentru a răspunde adecvat nevoilor afective ale copilului.
Întrebări frecvente despre screeningul emoțional
Este normal ca un copil de 3–4 ani să aibă crize frecvente?
Da, până la un punct. Dacă aceste crize sunt frecvente, intense și nu se reduc în timp, poate fi semn că există o dificultate în reglarea emoțională.
Ce înseamnă "reglare emoțională"?
Este capacitatea copilului de a recunoaște și gestiona emoțiile, fără a fi complet copleșit de ele. Este un proces care se învață și se consolidează în timp.
Ce se întâmplă dacă screeningul arată o întârziere?
Îți voi oferi sugestii adaptate pentru sprijinirea copilului, iar dacă e necesar, vom discuta despre o posibilă evaluare psihologică completă.
Se poate face screeningul și dacă copilul nu merge încă la grădiniță?
Absolut. În acest caz, screeningul se bazează exclusiv pe observațiile tale ca părinte și este la fel de valoros.