Între 3 și 7 ani, copilul învață să înțeleagă lumea, să rezolve probleme, să pună întrebări și să-și construiască primele raționamente. Aceste procese definesc ceea ce numim dezvoltare cognitivă. Ritmul în care acestea apar poate fi diferit de la un copil la altul, iar uneori, pot exista decalaje subtile greu de sesizat în absența unei evaluări structurate.
Tocmai de aceea, screeningul competențelor cognitive este un instrument valoros, care permite părinților și educatorilor să înțeleagă mai bine cum funcționează copilul din punct de vedere intelectual, în raport cu vârsta sa.
Ce înseamnă competențele cognitive?
Competențele cognitive includ abilități precum:
- atenția și capacitatea de concentrare;
- memoria (de lucru, de scurtă durată);
- raționamentul logic;
- formarea conceptelor de bază (culori, forme, mărimi, categorii);
- gândirea simbolică și înțelegerea relațiilor;
- capacitatea de rezolvare de probleme;
- dezvoltarea limbajului receptiv și expresiv în contexte cognitive.
Aceste abilități sunt implicate în toate activitățile copilului: de la jocuri simple până la participarea activă în activități educaționale.
Cum se desfășoară screeningul?
În cadrul cabinetului, screeningul este structurat pe trei grupe de vârstă: 3–4 ani, 4–5 ani și 5–7 ani. Evaluarea se face prin completarea unor chestionare standardizate de către părinți și, dacă este posibil, de către educatori. Informațiile oferite sunt analizate și interpretate de mine, ca psiholog clinician, în funcție de etapele normale ale dezvoltării cognitive.
Pentru copilul de 3–4 ani, screeningul se concentrează pe recunoașterea conceptelor primare (culoare, formă, dimensiune), urmărirea instrucțiunilor simple și începuturile gândirii logice.
La 4–5 ani, se investighează capacitatea de a clasifica obiecte, de a anticipa consecințe simple și de a rezolva sarcini care implică secvențialitate sau reguli.
În intervalul 5–7 ani, screeningul explorează gândirea abstractă incipientă, rezolvarea de probleme mai complexe, memoria operațională și adaptarea cognitivă în situații noi – toate esențiale pentru debutul școlar.
Ce semnale pot sugera o dificultate cognitivă?
- Întârzieri în învățarea culorilor, formelor sau cifrelor;
- Dificultăți în înțelegerea instrucțiunilor, chiar și celor simple;
- Probleme de concentrare sau ușoară distragere;
- Dificultăți în a face conexiuni între idei sau obiecte;
- Rigiditate în gândire sau lipsa soluțiilor în jocuri logice simple.
Aceste manifestări nu implică automat o tulburare, dar pot justifica o evaluare mai aprofundată sau o intervenție timpurie.
Ce se întâmplă după screening?
După prelucrarea rezultatelor, discutăm împreună despre profilul cognitiv al copilului tău. În funcție de punctele forte și ariile mai vulnerabile, pot formula recomandări precum:
- activități de stimulare cognitivă acasă;
- ajustări ale cerințelor educaționale;
- sesiuni de sprijin psihologic sau logopedic;
- trimitere pentru o evaluare clinică psihiatrica completă, dacă este cazul.
Scopul nu este etichetarea copilului, ci înțelegerea lui profundă și sprijinirea dezvoltării sale în ritmul propriu.
De ce este important screeningul cognitiv?
- Pentru că unele întârzieri pot fi recuperate complet dacă sunt detectate devreme.
- Pentru că un copil stimulat corect își atinge mai ușor potențialul.
- Pentru că părinții au nevoie de claritate și încredere în deciziile legate de educația copilului.
- Pentru că școala poate deveni o provocare sau o reușită, în funcție de cum pregătim copilul pentru ea.
Întrebări frecvente legate de screeningul cognitiv
Trebuie să vină copilul la cabinet pentru acest screening?
Nu. Screeningul presupune completarea de către părinte (și, opțional, educator) a unor chestionare standardizate, care sunt ulterior interpretate de psiholog.
Ce se întâmplă dacă rezultatele sunt sub medie?
Discutăm despre nivelul de funcționare cognitivă și despre posibilele direcții de intervenție. Uneori, o întârziere ușoară poate fi depășită prin stimulare, alteori poate fi nevoie de evaluări suplimentare.
Este screeningul un test de inteligență?
Nu. Screeningul nu măsoară IQ-ul și nu etichetează copilul. El indică dacă dezvoltarea cognitivă este în parametri sau dacă sunt arii unde copilul are nevoie de sprijin.
Cât de des ar trebui făcut screeningul?
Recomand o evaluare la fiecare schimbare de etapă majoră (ex. tranziția între grupe la grădiniță, înainte de începerea școlii), sau ori de câte ori apar îngrijorări privind atenția, învățarea sau logica copilului.
Programează un screening cognitiv pentru copilul tău
Evaluarea se desfășoară într-un cadru profesionist și empatic. Ca psiholog clinician, mă asigur că fiecare copil este înțeles ca un întreg – nu doar prin ce face, ci și prin cum gândește.