EATQ – Early Adolescent Temperament Questionnaire
Trecerea de la copilăria târzie la adolescență marchează o transformare calitativă în structura funcțională a individualității. Preadolescența (intervalul 11–15 ani) este dominată de procese de reorganizare neurocognitivă, de emergența autoreflexivității și de o creștere accelerată a expunerii sociale. Această etapă este adesea neglijată în evaluarea psihologică, fiind considerată fie o extensie a copilăriei, fie o prematură adolescență. În realitate, ea constituie o fază critică pentru consolidarea stilului de funcționare emoțională, socială și cognitivă, cu valoare predictivă majoră pentru traiectoria dezvoltării viitoare.
În acest context, evaluarea temperamentului nu mai poate rămâne la nivelul trăsăturilor generale, ci trebuie să reflecte complexitatea noii structuri psihice în formare. EATQ – Early Adolescent Temperament Questionnaire răspunde acestei nevoi, oferind o abordare integrativă, diferențiată și contextualizată a trăsăturilor temperamentale la preadolescenți.
Tranziția de la copilărie la adolescență aduce nu doar modificări hormonale și neurobiologice majore, ci și o reconfigurare a arhitecturii temperamentale. În această etapă, dimensiunile reactivității emoționale, ale controlului voluntar, ale adaptării sociale și ale motivației intrinseci se organizează într-o structură funcțională în curs de stabilizare, vizibilă atât în comportamentele observabile, cât și în dinamica internă a gândirii și autoreflecției.
EATQ – Early Adolescent Temperament Questionnaire este instrumentul standardizat care permite această explorare integrativă. Elaborat în cadrul modelului Rothbart al temperamentului, EATQ a fost adaptat pentru a surprinde specificul acestei perioade de dezvoltare – un moment în care copilul se confruntă cu intensificarea emoțiilor, cu dileme morale emergente și cu un mediu social tot mai solicitant, fără a avea încă toate instrumentele cognitive și afective ale adolescentului matur.
Varianta completată de părinte captează comportamente observabile – frecvența și intensitatea reacțiilor emoționale, gradul de control voluntar asupra comportamentului, stilul de implicare în sarcini, pragul de toleranță la frustrare, orientarea către recompensă sau sensibilitatea la reguli. Ea oferă o perspectivă exterioară, ancorată în realitatea cotidiană, dar potențial limitată de filtrele subiective ale adultului și de lipsa accesului la trăirea internă a copilului.
În completare, varianta de autoevaluare a EATQ permite adolescentului să-și descrie direct propria experiență: cum percepe reacțiile sale emoționale, cât de mult simte că poate controla impulsurile sau gândurile nedorite, cât de intens trăiește frustrarea sau teama, cât de implicat este în activitățile de viață și câtă încredere are în propriul său autocontrol. Această auto-reflecție devine posibilă începând cu vârsta de 11–12 ani, când capacitatea metacognitivă atinge un prag de funcționalitate suficient pentru autoreportare validă.
Cele două forme – părinte și adolescent – nu sunt redundante, ci complementare. Împreună, ele oferă o imagine tridimensională a temperamentului în formare: cum este perceput adolescentul din afară, cum se percepe el însuși și, prin comparație, cât de congruentă sau incongruentă este această dublă perspectivă. De exemplu, un adolescent care se autoevaluează ca fiind calm și echilibrat, dar este perceput de părinte ca reactiv și impulsiv, poate indica fie o lipsă de conștientizare afectivă, fie un conflict relațional proiectiv. Invers, o suprapunere ridicată a celor două perspective consolidează validitatea profilului și oferă o bază solidă pentru intervenție.
Din perspectivă clinică, EATQ are valoare deosebită în evaluarea preadolescenților cu instabilitate afectivă, dificultăți de autoreglare, anxietate de performanță, comportamente opoziționiste sau retragere socială. De asemenea, este indicat în cazul adolescenților cu funcționare aparent bună, dar în care se intuiește un conflict interior slab exprimat – prin rigiditate, tăcere, perfecționism ori somatizări recurente.
Instrumentul nu urmărește stabilirea unui diagnostic, ci construcția unui profil funcțional de răspuns emoțional și comportamental, cu aplicabilitate în formularea cazului, în alegerea tehnicilor psihoterapeutice sau în planificarea unei intervenții psihoeducaționale. De asemenea, profilul obținut poate susține consilierea parentală, mai ales în cazurile în care părintele percepe copilul drept „dificil”, „imprevizibil” sau „necontrolabil”, fără a înțelege fundamentele temperamental-afective ale acestor reacții.
EATQ este deosebit de valoros și în procesele de prevenție – în special în cazul copiilor cu risc familial pentru tulburări afective sau comportamentale – permițând identificarea precoce a unor tipare de reactivitate crescute, deficit de control inhibitor, stiluri afective negativizante sau dificultăți de adaptare la cerințele sociale și academice.
Completarea chestionarelor se face intr-o sesiune. Interpretarea nu se bazează exclusiv pe scoruri brute, ci implică o analiză clinică integrativă, corelând datele instrumentale cu istoricul de dezvoltare, observația directă și interacțiunea în cabinet. Psihologul clinician este cel care formulează ipotezele explicative, identifică dezechilibrele intersistemice (reactivitate – reglare) și trasează direcțiile posibile de intervenție sau sprijin.
Prin natura sa, EATQ nu este un simplu chestionar de personalitate precoce, ci un instrument de înțelegere a unei arhitecturi temperamentale în tranziție. În această etapă, temperamentul nu mai este doar o trăsătură biologică, ci devine structurat prin raportare la reguli interne, la relații și la idealuri personale. Profilul astfel conturat oferă o cheie valoroasă de lectură a comportamentului aparent contradictoriu al preadolescentului, în care impulsul și inhibiția se succed fără avertisment, iar reacțiile intense par să contrazică imaginea anterioară a copilului „cuminte” sau „așezat”.