Evaluare psihologică pentru copii și adolescenți, de la 3 la 19 ani, la cabinetul din Corbeanca — la câteva minute de Otopeni, Balotești, Buftea și nordul Bucureștiului. Interviu clinic, instrumente psihometrice avizate, raport scris și o ședință în care îți explic ce înseamnă rezultatele.
Când are sens o evaluare
Cei mai mulți părinți ajung aici cu o întrebare precisă, nu cu o teamă vagă. De obicei sună așa:
- „Doamna învățătoare spune că nu stă locului și nu termină nimic."
- „E isteț, dar la școală merge prost — nu înțeleg de ce."
- „Are 6 ani și mă întreb dacă e pregătit pentru clasa întâi."
- „S-a schimbat în ultimele luni și nu-mi dau seama dacă e vârsta sau altceva."
- „Mi s-a cerut un raport psihologic pentru școală, pentru comisie sau pentru medic."
O evaluare nu răspunde la „ce are copilul meu". Răspunde la ceva mai util: unde anume se blochează — la atenție, la înțelegere, la reglarea emoțiilor, la motivație, la relația cu ceilalți — și ce se poate face concret în privința asta.
Cum decurge, pas cu pas
1. Discuția cu părintele
Prima dată vorbesc cu tine, fără copil. Aflu istoricul, ce te îngrijorează, ce s-a încercat deja și ce ți s-a spus la școală sau la medic. De aici stabilesc ce instrumente au sens — nu aplic o baterie standard tuturor.
2. Întâlnirea cu copilul
Pentru copilul mic înseamnă în bună parte joc și observație; pentru un adolescent, o conversație serioasă, de la egal la egal. Testele se aplică în ritmul lui, pe parcursul uneia sau al mai multor întâlniri, în funcție de vârstă și de cât rezistă la efort.
3. Interpretarea
Scorurile brute nu spun mai nimic singure. Ce contează e cum se leagă între ele și cum se potrivesc cu ce ai observat tu acasă și profesorii la școală. Aici se face, de fapt, evaluarea.
4. Raportul și restituirea
Primești un raport scris în 5–7 zile lucrătoare de la ultima probă și o ședință în care ți-l explic. Nu îți dau o hârtie cu procente și te trimit acasă: îți explic ce înseamnă, în cuvinte pe care le poți folosi mai departe cu școala, cu medicul sau cu comisia. Dacă are sens, îi explic și copilului, pe înțelesul lui.
Ce evaluez, pe vârste
- Preșcolar, 3–6 ani — dezvoltare globală prin scala Portage, prerechizitele școlarizării, competențe cognitive și profil temperamental
- Școlar, 7–12 ani — atenție și funcționare cognitivă, screening al sănătății mintale, comportament adaptativ prin ABAS-II, temperament și strategii de învățare
- Adolescent, 12–19 ani — sănătate mintală, strategii de coping, aptitudini cognitive, autonomie psihologică și orientare vocațională
Lista completă a instrumentelor este pe pagina de teste psihologice.
Ce nu face o evaluare
Nu pune o etichetă și nu ține loc de diagnostic medical. Diagnosticul de tulburare de dezvoltare sau psihiatrică îl pune medicul; evaluarea psihologică îi dă acestuia — și ție — datele pe care să se sprijine. Nu îți spune nici ce fel de copil ai: îți spune cum funcționează el în situațiile măsurate, la momentul măsurării.
Și nu e o sentință. Un scor slab la atenție în clasa a doua nu prezice cine va fi copilul la 25 de ani. E o fotografie, nu un destin.
Ce urmează după
Uneori raportul e tot ce trebuie — pentru școală, pentru comisie, pentru liniștea ta. Alteori de aici începe lucrul: psihoterapie, consiliere pentru părinți, sprijin la școală. Când ce iese la iveală ține de atenție, de autoreglare sau de somn, antrenamentul de neurofeedback este una dintre opțiuni — se pornește de la o hartă cerebrală și progresul se măsoară, nu se presupune.
Preț și programare
Tarifele pentru evaluare punctuală, standard și complexă sunt pe pagina de prețuri. Prima discuție de orientare, de 30 de minute, este gratuită — la ea stabilim dacă o evaluare are sens în cazul vostru și ce ar cuprinde.
Scrie-mi sau sună la 0753 453 262.